Cojocari Igor

Дата: 2021-11-03

Bună ziua ! Referitor la neachitarea pensiiei alimentare de către soțul Dumneavoastră, dumnealui este obligat să o achite, din punct de vedere juridic există 2 căi pe care se poate ajunge la o soluţie, şi anume: Părinţii să convină împreună asupra unei sume fixe pe care o va plăti cel care nu locuieşte cu copiii. Eventual, puteţi semna un contract în care să stabiliţi expres obligaţii reciproce, dar şi suma care urmează a fi achitată. Dacă părinţii nu ajung la o înţelegere, atunci cuantumul pensiei alimentare este stabilit de către instanţa de judecată. Voi atrage mai multă atenţie celei de-a doua posibilităţi. Suma stabilită de către instanţa de judecată va reprezenta o cotă procentuală din venitul lunar al soţului debitor (al celui care va plăti pensia). Codul Familiei la art. 75 stabileşte foarte clar modalitatea de calculare a pensiei alimentare. Astfel, „pensia de întreţinere pentru copilul minor se încasează din salariul şi/sau din alte venituri ale părinţilor în mărime de 1/4 – pentru un copil, 1/3 – pentru 2 copii şi 1/2 – pentru 3 şi mai mulţi copii”. Instanţa poate reduce sau majora acest cuantum, luând în considerare starea materială şi familială a părinţilor şi alte circumstanţe importante. Pe parcursul anilor, puteţi modifica cuantumul pensiei de întreţinere, puteţi cere majorarea acesteia, dacă apar cheltuieli suplimentare sau neprevăzute, cum ar fi îmbolnăvirea copilului, tratament costisitor, admiterea la studii. Totodată, soţul plătitor poate cere şi reducerea acesteia, în cazul în care i s-a înrăutăţit situaţia financiară, de exemplu, pentru că a fost grav bolnav, a rămas fără un loc de muncă sau este inapt de muncă. Privind locuirea copilului mai mare cu Dumneavoastră și cu soțul, stabilirea locului de trai, articolul 63 din Codul familiei stipulează expres, că în cazul când părinţii locuiesc separat, domiciliul copilului care nu a atins vârsta de 14 ani se determină prin acordul părinţilor. Dacă un atare acord lipseşte, domiciliul minorului se stabileşte de către instanţa judecătorească, ţinându-se cont de interesele şi părerea copilului (dacă acesta a atins vârsta de 10 ani). În acest caz, instanţa judecătorească va lua în considerare: ataşamentul copilului faţă de fiecare dintre părinţi, faţă de fraţişi surori; vârsta copilului; calităţile morale ale părinţilor; relaţiile existente între fiecare părinte şi copil; posibilităţile părinţilor de a crea condiţii adecvate pentru educaţia şi dezvoltarea copilului (îndeletnicirile şi regimul de lucru, condiţiile de trai etc.). La determinarea domiciliului copilului minor, instanţa judecătoreasă va cere şi avizul autorităţii tutelare teritoriale, în a cărei rază teritorială se află domiciliul fiecăruia dintre părinţi.