Cum sunt reintegrați deținuții în societate în statele europene

Majoritatea statelor europene au politici bine puse la punct pentru reintegrarea în societate a deținuților, astfel încât să nu comită noi infracțiuni după ce ies din închisori. Ei sunt obligați să muncească zilnic în penitenciar sau să participe la cursuri de formare profesională.

 

Ce fac autoritățile din alte state europene pentru a-i reintegra pe deținuți în societate, astfel încât să nu comită noi infracțiuni după eliberarea din închisoare:

 

DANEMARCA

• Deținuții din penitenciarele daneze au obligația, conform regulamentului intern, de a fi activi zilnic, fie muncind, în funcție de oportunitățile oferite de unitatea de detenție, fie participând la demersuri de formare profesională sau activități educative cu caracter practic (ex.: confecționarea unor obiecte de artizanat, muzică, pictură etc.). Doar deținuții bolnavi sunt exceptați să participe la aceste activități zilnice. Refuzul participării duce la scăderea sumei alocate pentru hrană de către penitenciar, dar nu sub o anumită sumă minimă, stabilită conform reglemetărilor specifice.
• În sistemul penitenciar din Danemarca, deținuții sunt responsabilizați prin alocarea lunară, pe un card, a unei sume de bani necesare cumpărării produselor alimentare de la punctul comercial din penitenciar.
• Abilitățile practice de trai independent sunt dezvoltate prin implicarea deținuților în activităţi comune, în spaţiile de autogospodărire (ex.:pregătirea mesei, curăţenie, timp liber). În cazul atelierelor de producție, pregătirea vocațională este integrată muncii, iar activitățile ce se desfășoară pot fi de tipul cursurilor de scurtă durată, cursurilor de ucenicie sau chiar efectuării unui stagiu de practică într-o unitate de producție (fabrică), în vederea urmării unui proces de educație pe termen lung. Există posibilitatea obținerii unei diplome, ca urmare a participării la cursuri ce durează chiar și o zi, însă, în mod normal, aceste cursuri durează de la o săptămână până la 20 de săptămâni.
• Fiecare lucrător din sistemul penitenciar danez care relaționează direct cu deținutul își asumă rolul de model, de educator, implicându-se, nemijlocit, în organizarea și derularea activităților zilnice din programul acestuia. Se consideră că un deținut cu care se comunică zilnic, într-o relaționare armonioasă, în limitele normelor deontologice, prezintă o probabilitate mai mică de a face rău lucrătorului, într-un incident critic (revoltă, luare de ostatici). De asemenea, se apreciază că serviciul penitenciar are un rol important în comunitate, unde, de altfel, fiecare persoană care execută o pedeapsă privativă de libertate se va întoarce.

 

FRANȚA

• Acestă țară oferă modele de reintegrare socială a deținuților și foștilor deținuți, un exemplu fiind activitățile de reinserție profesională desfășurate de organizația ACTA VISTA, încă din perioada detenției. ACTA VISTA este o organizație cu scop nonlucrativ, nonprofit, care administrează un șantier de inserție, în care deținuții, pe lângă alte categorii de persoane defavorizate, sunt orientați, în special, către recondiționarea patrimoniului cultural al Marsiliei.
• Recrutarea celor care își exprimă dorința de a lucra se face din ultimul an de detenție, în baza unui contract individual de muncă. Astfel de modele se întâlnesc pe întreg teritoriul Franței, organizațiile de acest profil fiind finanțate din trei surse: administrația locală, bugetul de stat și autofinanțare.

 

BELGIA

• Problematica deținuților/foștilor deținuți cu risc de excluziune socială este abordată din perspectiva formării/reorientării profesionale și integrării pe piața muncii. Structurile de economie socială activează atât în penitenciare, cât și în exteriorul acestora, dezvoltând deținutului, încă din detenție, abilități necesare locului de muncă pe care urmează să-l ocupe după liberare.
• Provocarea nu este una facilă nici pentru această țară, în care nu există o definiţie unanim acceptată a economiei sociale, dar care înțelege că implicarea mediului de afaceri în obiective sociale (nu axate exclusiv pe a produce profit) și spiritul antreprenorial aduc avantaje, inclusiv economiei.

 

GERMANIA

• Ca și în alte state europene, filosofia executării pedepselor privative de libertate se bazează pe cele două concepte diferite, dar care funcționează în complementaritate: siguranță și securitate socială. Siguranța este un concept care totalizează măsurile legate de siguranța fizică a penitenciarelor, a deținuților etc., iar securitatea socială, inclusiv din perspectiva reintegrării sociale, este principalul obiectiv al executării pedepsei.
• Ținând cont de capacitățile și abilitățile acestora, tuturor deținuțior li se oferă, în timpul detenției, posibilitatea de a alege trei direcții de acțiune: un loc de muncă, un curs de calificare sau o formare profesională la locul de muncă, însoțite de cele mai multe ori de cursuri de școlarizare. Accentul este, deci, plasat pe optimizarea reinserției socio-profesionale a acestora, odată puși în libertate.
• În cazul Germaniei, nu există un contract individual de muncă oferit deținutului, sectorul privat având relații contractuale doar cu administrația.

 

SPANIA

• Guvernul spaniol a înțeles cât de importantă este participarea comunității la reintegrarea socială a deținuților. Un număr impresionant de organizaţii neguvernamentale şi asociaţii colaborează în două mari arii de intervenţie, realizând atât activităţi în centrele penitenciare, în perioada execuțional-penală, cât şi activităţi post-detenţie cu deţinuţii. În vederea facilitării reintegrării sociale, aceste organizații vin în completarea muncii specialiştilor din centrele penitenciare, fiind considerate o prelungire a activității sistemului penitenciar.
• Elementul fundamental al inserţiei sociale este munca, astfel că deţinuţii care intră în penitenciar sunt formaţi, calificați profesional pentru a se putea reintegra în comunitate. De altfel, majoritatea deţinuţilor din sistemul penitenciar spaniol desfăşoară activităţi corelate cu munca.
• Intervenţiile avute în vedere sunt strâns legate de identificarea de locuinţe sociale pentru persoanele private de libertate fără sprijin familial, comunităţi locale rurale (ferme) pentru persoanele dependente de droguri, psihici sau cu discernământ diminuat, comunităţi terapeutice, centre de zi pentru persoane care au săvârșit infracţiuni cu violenţă, cu istoric de violenţă domestică, agresori sexuali, centre/apartamente în afara oraşului, locuri de muncă, conform competențelor dobândite pe perioada detenției.
• Mediul de afaceri este, de asemenea, cooptat și prezent în demersurile de reintegrare socială a persoanelor cu risc de exluziune socială. Obra Social La Caixa, o fundaţie caritabilă a grupului financiar La Caixa, are ca program principal Reincorpora/Reintegrează, un demers fără precedent, care, împreună cu mediul penitenciar, se bazează pe noţiunea de formare-serviciu. Este un proiect pedagogic care aduce împreună dimensiunea pedagogică şi utilitatea socială.

 

POLONIA

• Din remunerația primită de către un deținut, ca urmare a muncii prestate, 35% este utilizat pentru un fond special constituit pentru a crea mai multe locuri de muncă pentru deținuți (Professional Activisation Fund), iar 10% este utilizat pentru acordarea de ajutor, ulterior liberării (Post-Penitentiary Help Fund).
• Deținuții selecționați la muncă au posibilitatea să obțină calificări profesionale. De asemenea, beneficiază de 14 zile de concediu plătit pentru fiecare an lucrat. În perioada concediului plătit, anumite drepturi ale deținutului sunt suplimentate (vizite suplimentare sau cu o durată mai mare, suplimentarea dreptului de a achiziționa alimente sau tutun, prioritate în a participa la activități culturale).

 

__________

Acest material a fost publicat în cadrul proiectului „Creșterea incluziunii sociale a foștilor deținuți prin intermediul mobilizării comunitare” este susținut financiar de Fundația Est-Europeană / East Europe Foundation - Moldova.

Proiectul, cu sloganul „Viața are valoare, dacă o trăiești într-o comunitate care te susține”, va avea o durată de un an și va fi impelementat în patru raioane din țară: Soroca, Căușeni, Cahul, Taraclia. Beneficiarii direcți ai proiectului vor fi 40 de foști deținuți din aceste raioane.

 

 

Sursa: hotnews.ro