Plângere

Bunã ziua.Ajutațimã vã rog sã opțin o consultație juridicã pe un caz penal inventat şi fabricat de cãtre un procuror pe art.188 aln.2 p.(b,f).Invinuiții,de prima instanțã au fost achitați.De Curtea de Apel chişinãu au fost condamnați la cîte 9 ani de închisoare fãrã nici o probã.La moment dosarul e la Curtea Supremã, şedința va avea loc în luna februarie 2020.Întrebarea:Eu ca rudã de gradul întîi a unui din condamnați pot sã depun o plîngere pe acest procuror şi dacã da unde pot sã depun aceastã plîngere?

  • Nume: Tatiana Davnii
  • Data: 2020-01-04
  • 1

RĂSPUNSURILE PARAJURIȘTILOR (1)

ILCO Nicolae

Data: 2020-01-13

Salutare Conform art. 54, Codul de Procedură Penală, procurorul poate fi recuzat în următoarele cazuri: Articolul 54. Abţinerea sau recuzarea procurorului (1) Procurorul nu poate participa la desfăşurarea procesului în cauza penală: 1) dacă există cel puţin una din circumstanţele indicate în art.33, care se aplică în mod corespunzător; 2) dacă el nu poate fi procuror în baza legii sau a sentinţei instanţei de judecată. (2) Faptul că procurorul a participat la exercitarea urmăririi penale, a condus sau a controlat acţiuni de procedură penală sau a reprezentat învinuirea în faţa instanţei de judecată nu constituie o piedică pentru participarea lui ulterioară la judecarea aceleiaşi cauze penale. (3) În cazul în care există motivele prevăzute în alin.(1), procurorul este obligat să facă declaraţie de abţinere de la participare în cauza respectivă. (4) Pentru aceleaşi motive, procurorul poate fi recuzat şi de către ceilalţi participanţi la proces în cauza respectivă, investiţi cu asemenea drept prin prezentul cod. (5) Abţinerea sau recuzarea procurorului se soluţionează: 1) în cursul urmăririi penale – de către procurorul ierarhic superior, iar în privinţa Procurorului General – de către un judecător al Curţii Supreme de Justiţie; 2) în cursul judecării cauzei – de către instanţa respectivă. (6) Hotărîrea asupra recuzării nu este susceptibilă de a fi atacată. Cine poate înainta cererea de recuzare (art. 68, legea sus-menţionată): Articolul 68. Drepturile şi obligaţiile apărătorului (1) Apărătorul, în funcţie de calitatea procesuală a persoanei ale cărei interese le apără, are dreptul: 1) să cunoască esenţa bănuielii sau învinuirii; 2) să participe, la propunerea organului respectiv, la efectuarea de către organul de urmărire penală a acţiunilor procesuale şi la toate acţiunile procesuale efectuate la solicitarea sa; 3) să explice persoanei pe care o apără drepturile şi să atenţioneze persoana care efectuează acţiunea procesuală asupra încălcărilor legii comise de ea; 4) să pregătească materiale în cauza respectivă; 5) să prezinte documente sau alte mijloace de probă pentru a fi anexate la dosarul penal şi cercetate în şedinţa de judecată; 6) să ceară recuzarea persoanei care efectuează urmărirea penală, a judecătorului, procurorului, expertului, interpretului, traducătorului, grefierului; 7) să înainteze cereri; 8) să facă obiecţii împotriva acţiunilor organului de urmărire penală şi să ceară includerea obiecţiilor sale în procesul-verbal respectiv; 9) să ia cunoştinţă de procesele-verbale ale acţiunilor efectuate cu participarea lui şi să ceară completarea lor sau includerea obiecţiilor sale în procesul-verbal respectiv; 10) să ia cunoştinţă de materialele cauzei penale din momentul terminării urmăririi penale şi să noteze orice date din dosar, să facă copii; 11) să participe la şedinţele de judecată în primă instanţă, în apel, în recurs, precum şi la judecarea cauzei pe cale extraordinară de atac; 12) să pledeze în dezbateri judiciare; 13) la solicitarea sa, să primească gratuit copii de pe hotărîrile care se referă la drepturile şi interesele persoanei pe care o apără; 14) să depună plîngeri împotriva acţiunilor şi hotărîrilor organului de urmărire penală, precum şi să atace sentinţa sau orice altă hotărîre judecătorească în cauza respectivă; 15) să participe la împăcarea cu partea oponentă dacă persoana pe care el o apără participă la împăcare; 15/1) să participe la procesul de mediere la solicitarea persoanei pe care o apără; 16) să facă obiecţii referitor la plîngerile altor participanţi la proces despre care a fost informat de către organul de urmărire penală sau a aflat despre ele din alte surse, precum şi să-şi expună părerea în şedinţa de judecată referitor la cererile şi propunerile altor participanţi la proces şi referitor la chestiunile soluţionate de instanţa de judecată; 17) să facă obiecţii împotriva acţiunilor ilegale ale celorlalţi participanţi la proces; 18) să facă obiecţii împotriva acţiunilor preşedintelui şedinţei de judecată; 19) să-i fie compensate cheltuielile suportate în cauza penală de la persoana interesele căreia le apără sau, în cazurile prevăzute de lege, din bugetul statului; 20) să i se repare prejudiciul cauzat de acţiunile nelegitime ale organului de urmărire penală sau ale instanţei. (2) Apărătorul bănuitului, învinuitului, inculpatului în scopul clarificării circumstanţelor care combat învinuirea, exclud răspunderea penală a persoanei pe care o apără sau atenuează pedeapsa ori măsurile procesuale de constrîngere, precum şi în scopul acordării asistenţei juridice necesare, în afară de drepturile prevăzute la alin. (1), dispune, de asemenea, de următoarele drepturi: 1) să aibă întrevederi cu bănuitul, învinuitul, inculpatul, fără a se limita numărul şi durata lor; 2) să participe la orice acţiune procesuală efectuată cu participarea persoanei pe care o apără dacă aceasta o cere persoana pe care o apără sau însuşi apărătorul; 3) să ia cunoștință de materialele și probele prezentate de procuror împreună cu demersul sau recursul său cu privire la aplicarea, prelungirea, revocarea, înlocuirea măsurii procesuale de constrîngere, înainte de a fi transmise judecătorului de instrucție sau instanței de judecată. (3) Apărătorul nu este în drept să întreprindă careva acţiuni împotriva intereselor persoanei pe care o apără şi să o împiedice să-şi realizeze drepturile. Apărătorul nu poate, contrar poziţiei persoanei pe care o apără, să recunoască participarea ei la infracţiune şi vinovăţia de săvîrşirea infracţiunii. Apărătorul nu este în drept să destăinuiască informaţiile care i-au fost comunicate în legătură cu exercitarea apărării dacă aceste informaţii pot fi utilizate în detrimentul persoanei pe care o apără. (4) Avocatul nu este în drept să renunţe nemotivat la apărare. Apărătorul nu este în drept să-şi înceteze de sine stătător împuternicirile de apărător, să împiedice invitarea unui alt apărător sau participarea lui în această cauză. Apărătorul nu este în drept să transmită altei persoane împuternicirile sale de a participa în cauza respectivă. (5) Apărătorul nu este în drept, fără consimţămîntul persoanei pe care o apără, să efectueze următoarele acţiuni: 1) să o declare vinovată de săvîrşirea infracţiunii; 2) să declare împăcarea persoanei pe care o apără cu partea oponentă; 3) să recunoască acţiunea civilă; 4) să retragă plîngerile persoanei pe care o apără; 5) să-şi retragă apelul sau recursul împotriva sentinţei de condamnare. (6) Apărătorul este obligat: 1) să se prezinte la chemarea organului de urmărire penală sau a instanţei; 2) să se supună dispoziţiilor legitime ale reprezentantului organului de urmărire penală şi ale preşedintelui şedinţei de judecată; 3) să nu părăsească sala de şedinţe pînă la anunţarea întreruperii, fără permisiunea preşedintelui şedinţei; 4) să respecte ordinea stabilită în şedinţa de judecată. (7) Apărătorul are şi alte drepturi şi obligaţii prevăzute de prezentul cod. Prin urmare, apărătorul bănuitului, învinuitului, inculpatului, are dreptul să ceară recuzarea persoanei care efectuează urmărirea penală, a judecătorului, procurorului, expertului, interpretului, traducătorului, grefierului. Servus