Ce trebuie sa fac in acest caz

Buna ziua doi ani in urma am procurat un automobil, vinzatorul este al doilea prprietar reese eu sunt al treilea, sa facut procura pe 3 ani, acuma in mai voiam so inregistrez pe mine,doar la ASP am aflat ca automobilul este in sechestru. Deoarece primul proprietar are o amenda neachitata in sumna de 40000mii,dupa ce a avut un dosar penal.am aflat ca proprietarul a iesit din tara,spuneti va rog ce trebuie sa fac ca automobilul sal inregistrez pe num.meu.

  • Nume: Anonim
  • Data: 2021-06-07
  • 1

RĂSPUNSURILE PARAJURIȘTILOR (1)

ILCO Nicolae

Data: 2021-06-10

Salutare Din păcate nu puteți face nimic pînă cînd nu va fi ridicat sechestrul de pe automobil, procura nu oferă dreptul de proprietate, proprietar al automobilului rămîne în continuare prima persoană. Sechestrul de pe automobil se poate ridica în unul din următoarele cazuri (art. 210 Codul de Procedură Penală): Articolul 210. Scoaterea bunurilor de sub sechestru în procesul penal (1) Bunurile se scot de sub sechestru prin hotărîrea organului de urmărire penală sau instanţei dacă, în urma retragerii acţiunii civile, modificării încadrării juridice a infracţiunii incriminate bănuitului, învinuitului, inculpatului ori din alte motive, a decăzut necesitatea de a menţine bunurile sub sechestru. Instanţa de judecată, judecătorul de instrucţiune sau procurorul, în limitele competenţei lor, ridică sechestrul asupra bunurilor şi în cazurile în care constată ilegalitatea punerii acestora sub sechestru de către organele de urmărire penală fără autorizaţia respectivă. (2) Potrivit cererii părţii civile sau a altor persoane interesate de a cere repararea prejudiciului material în ordinea procedurii civile, organul de urmărire penală sau instanţa de judecată este în drept să menţină bunurile sub sechestru şi după încetarea procesului penal, scoaterea persoanei de sub urmărire penală sau achitarea persoanei, timp de o lună de la intrarea în vigoare a hotărîrii respective. Sau conform art. 127, Codului de Executare: Articolul 127. Ridicarea sechestrului (1) Sechestrul se ridică de pe bunuri în cazul: a) achitării de către debitor a datoriei şi al recuperării cheltuielilor de executare; b) achitării datoriei şi restituirii cheltuielilor de executare din contul altor bunuri vîndute sau prin alte modalităţi de executare; c) necesităţii sechestrării unor alte bunuri solicitate pe piaţă, în scopul urgentării executării documentului executoriu; d) vînzării bunului în condiţiile art.125 din prezentul cod; e) imposibilităţii vînzării bunului; f) scoaterii de sub sechestru a bunului în baza unei hotărîri judecătoreşti definitive; g) solicitării creditorului, dacă sînt achitate cheltuielile de executare, inclusiv onorariul; h) vînzării de către creditorul gajist a bunului gajat, cu condiţia prezentării executorului judecătoresc a documentelor confirmative privind achitarea integrală a preţului de vînzare şi calculul creanţei şi cu condiţia virării la contul executorului judecătoresc a diferenţei dintre preţul de vînzare şi valoarea creanţei sale. (2) După ridicarea sechestrului de pe bunuri, dacă ele nu se păstrează la debitor, executorul judecătoresc dispune restituirea acestora debitorului. În cazul în care dreptul de proprietate asupra bunurilor a trecut, în modul stabilit de prezentul cod, la persoana care le-a cumpărat sau la creditor, bunurile nu se restituie. (3) În cazul executării parţiale a documentului executoriu, sechestrul se menţine pe bunurile a căror valoare este suficientă pentru a achita partea neexecutată a datoriei şi cheltuielile de executare. În ambele cazuri riscați să rămîneți fără automobil dacă proprietarul nu stinge obligația și nu scoate automobilul de sub sechestru. În situația Dvs. puteți să returnați automobilul și să cereți înapoi suma, altfel ați putea să vă adresați în judecată și să invocați că actul juridic a fost încheiat prin dol (art. 341, Codul Civil): Articolul 341. Nulitatea actului juridic încheiat prin dol (1) Actul juridic a cărui încheiere a fost determinată de comportamentul dolosiv sau viclean al uneia din părţi poate fi declarat nul de instanţa de judecată chiar şi în cazul în care autorul dolului estima că actul juridic este avantajos pentru cealaltă parte. (2) Dacă una dintre părţi trece sub tăcere anumite împrejurări la a căror dezvăluire cealaltă parte nu ar mai fi încheiat actul juridic, anularea actului juridic poate fi cerută numai în cazul în care, în baza principiului bunei-credinţe, se putea aştepta ca cealaltă parte să dezvăluie aceste împrejurări. (3) Actul juridic este anulabil și atunci cînd dolul provine de la reprezentantul, prepusul ori gerantul afacerilor celeilalte părți. (4) În cazul în care dolul este comis de un terţ, actul juridic poate fi anulat numai dacă se demonstrează că cealaltă parte a ştiut sau trebuia să ştie despre dol. Servus