RĂSPUNSURILE PARAJURIȘTILOR (1)

ILCO Nicolae

Data: 2021-03-30

Salutare Despre drepturile executorului judecătoresc, conform art. 22, Codul de Executare: Articolul 22. Drepturile şi obligaţiile executorului judecătoresc (1) Executorul judecătoresc este în drept: *** l) să ridice, să depoziteze, să administreze şi să vîndă bunurile sechestrate în procesul de executare, precum şi bunurile gajate; *** Articolul 63. Măsurile de asigurare a executării documentului executoriu aplicate de către executorul judecătoresc (1) În scopul asigurării executării eficiente a documentului executoriu, odată cu intentarea procedurii de executare şi pe tot parcursul acesteia, executorul judecătoresc este în drept să aplice măsuri de asigurare a executării documentului executoriu în măsura în care acestea au o legătură cauzală directă cu dispozitivul documentului executoriu sau rezultă direct din acesta, după cum urmează: a) să aplice sechestru pe mijloacele băneşti sau pe bunurile debitorului; (6) Ridicarea măsurilor de asigurare se dispune prin încheiere a executorului judecătoresc, din oficiu, în cazul în care debitorul achită datoria şi restituie cheltuielile de executare. În cazul Dvs. s-a ajuns deja la executarea silită, următoarele extrase din lege explică procedura de executare silită, bunurile care pot și care nu pot fi urmărite: Articolul 74. Modalităţile de executare silită Executarea silită se efectuează prin: a) urmărirea mijloacelor băneşti (inclusiv în valută străină) în numerar ale debitorului; b) urmărirea mijloacelor băneşti (inclusiv în valută străină) de pe conturile bancare ale debitorului; c) urmărirea bunurilor debitorului prin aplicarea sechestrului pe bunuri şi prin vînzarea sau administrarea lor silită; d) urmărirea salariului, pensiei, bursei şi altor venituri ale debitorului; e) urmărirea mijloacelor băneşti (inclusiv în valută străină) şi bunurilor debitorului care se află la terţi; f) ridicarea de la debitor şi predarea către creditor a obiectelor indicate în documentul executoriu; g) alte măsuri prevăzute de lege. Articolul 89. Bunurile debitorului care nu pot fi urmărite Nu pot fi urmărite: 1) bunurile strict necesare uzului personal sau casnic al debitorului persoană fizică şi al membrilor lui de familie: a) îmbrăcămintea, pentru fiecare persoană: un palton de iarnă şi unul de toamnă, un costum de iarnă şi unul de vară (pentru bărbaţi), două rochii sau două costume de vară şi două de iarnă (pentru femei), o pălărie şi o căciulă de iarnă, două broboade de vară şi două de iarnă (pentru femei), altă îmbrăcăminte întrebuinţată timp îndelungat şi care nu are valoare; b) încălţămintea, lenjeria de corp şi de pat, cu excepţia obiectelor confecţionate din materiale preţioase, precum şi a obiectelor care au valoare artistică; c) toate bunurile copiilor; d) mobila: cîte un pat şi un scaun pentru fiecare persoană, o masă, un dulap pentru familie; e) icoanele şi portretele de familie, verighetele; f) ordinele, medaliile, alte semne distinctive cu care a fost decorat debitorul sau membrii lui de familie; g) obiectele (inclusiv manualele şi cărţile) necesare debitorului pentru a-şi continua exercitarea profesiei; h) mijloacele de transport speciale pentru persoanele cu dizabilităţi, obiectele necesare persoanelor cu dizabilităţi şi bolnavilor, destinate îngrijirii lor; i) produsele alimentare în cantităţi necesare pentru hrana debitorului şi a membrilor lui de familie pe 3 luni; j) combustibilul necesar în prepararea bucatelor şi încălzirea locuinţei familiei în perioada rece a anului; 2) seminţele de culturi agricole pentru însămînţare şi sădire, în limitele necesare uzului personal al debitorului şi familiei sale, cînd acestea aparţin unui debitor persoană fizică, a cărui activitate nu ţine de producerea sau comercializarea acestora; 3) nutreţul pentru vitele care nu au fost urmărite, necesar pînă la strînsul nutreţurilor noi sau pînă la scoaterea vitelor la păşunat, după caz; 5) bunurile din domeniul public al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale; 6) alte bunuri care, conform legii, nu pot fi urmărite. Mai jos legea prevede consecutivitatea urmăririi bunurilor și, modalitatea de repartizare a sumelor realizate din vînzarea bunurilor debitorului: Articolul 90. Consecutivitatea urmăririi bunurilor (1) Consecutivitatea urmăririi bunurilor debitorului poate fi stabilită, de comunul acord al părţilor în procedura de executare, ţinîndu-se cont de prioritatea intereselor creditorului. (2) În cazul în care debitorul nu indică în ce consecutivitate solicită să fie urmărite bunurile sale, consecutivitatea va fi stabilită de creditor, în comun cu executorul judecătoresc, ţinîndu-se cont de următoarea consecutivitate: a) în primul rînd vor fi urmărite bunurile personale ale debitorului libere de gaj sau de ipotecă şi mijloacele băneşti; b) în al doilea rînd vor fi urmărite bunurile debitorului care se află în proprietate comună pe cote-părţi sau în devălmăşie, libere de gaj sau de ipotecă; c) în al treilea rînd vor fi urmărite bunurile gajate sau ipotecate; d) în ultimul rînd va fi urmărit bunul imobil în care domiciliază debitorul. Articolul 144. Distribuirea şi eliberarea sumelor realizate în faza de executare(8) Suma rămasă după satisfacerea tuturor creanţelor se restituie debitorului. Suma în valută străină rămasă după satisfacerea tuturor creanţelor se restituie prin virament. În cazul debitorului persoană fizică, suma în cauză poate fi restituită şi în numerar. Prin urmare, executorul judecătoresc are dreptul să urmărească bunul imobil în care domiciliază debitorul doar atunci cînd a epuizat toate celelalte modalități (sumele bănești în instituțiile bancare, bunurile personale etc.), are dreptul să sechestreze casa, să o vîndă la licitație, din suma obținută să rețină suma datorată executorului pentru efectuarea executării silite și suma datorată de 4000 lei, suma rămasă va fi restituită debitorului (persoana care este datoare). Servus